In cele mai proaste momente..

...eu vreau la mare.

stiu ca e un cliseu, un sistem de gandire pe care ai fi tentat sa-l atribui unei pusoaice de 17 ani dar e un fact! eu cand nu mi-e bine vreau la mare. de ca si cand acolo nu ma pot gasi toate problemele mele, toate noptile nedormite pentru ca 'e de lucru', toate esecurile sau toate dezamagirile. sau poate intoarcerea repetitv-obsesiva a valurilor creeaza in subconstientul meu amortit iluzia ca toate pot fi spalate. da! asta e: vreau la mare sa-mi spale ea [macar din minte] problemele si noptile nedormite, esecurile si dezamagirile. dar vreau si soare. da, da, vreau soare sa-mi ameteasca simturile pana ce uit de toate. dar nisipul? de ce mi-l doresc? poate pt ca mimeaza materializarea 'scapatului printre degete'... iar mie nu-mi mai scapa demult nimic printre degete... am invatat sa 'let go'. voluntar.

e un loc mereu acolo. atat. ma intorc.

am avut o zi...din Acelea. acelea... care daca ai stii cand vin nu te-ai mai ridica din pat dimineata. eu m-am ridicat. concluzie? ...momentele cand am vrut la mare azi s-au succedat ca nebunele din ora in ora. nervi multi si tigari 'fara numar'.

si mi-e dor. 16.04.07.



sa nu plangi Mimi. atat. sa NU plangi.

Cu talent si perseverenta...

...reusim sa ramanem singuri. ne ingopam in maldare de dosare peste care nu se mai vede nimic. si de aici nu mai e decat un pas pana la a pierde legatura cu prietenii, cu realitatea, cu masura bunului simt in a ne gestiona efortul cu care ne castigam existenta. ne fixam un tel si facem tot ce ne sta in putinta spre a-l atinge. asa se face, nu? dar cu ce pret? nu ne pierdem vremea cu astfel de intrebari, nu? pretul la benzina e mai important. si la electricitate. poate la paine. dar cine mai pierde timpul sa manance cand sunt atatea de rezolvat? si urgente toate! adrenalina cu care imi asezonez existenta vine din emotia izvorata din apropierea deadline-ului.

lucrurile se complica. aparent. in esenta se simplifica pana la retardare. gandesc masinal din termen in termen, de dimineata pana seara, din ora in ora. atunci cand ar trebui sa visez - dorm. n-am timp sa visez, trebuie sa ma odihnesc. in loc sa fac dragoste - dorm. n-am timp sa ma bucur, trebuie sa ma odihnesc. in loc sa-mi vad prieteni dragi - dorm. n-am timp sa fiu fericita, trebuie sa ma odihnesc. sa pot sa ma incadrez in termene, sa termin ce am de facut de dimineata pana seara, sa fac fiecare ora sa conteze. pentru altii. ma intristeaza. n-am timp sa plang. n-am timp sa ma gandesc de ce n-a mai vrut sa ma vada. n-a mai vrut el sau n-am mai avut eu timp?

[abia am timp sa-mi amintesc cum eram. intre statiile de metrou sau intre 2 rapoarte. n-am timp sa te sun. n-am timp sa te vad. n-am timp sa te iubesc. n-am timp nici macar sa renunt la tine.]

toate bucuriile mele sunt departe. planificate. mereu la sfarsitul saptamanii. care nu mai vine. sau poate vine, dar eu dorm.

De azi...

...mi-am propus sa nu mai uit(i)