...toate zilele ar fi asa atunci as trai degeaba. si atunci ma gandesc: daca drumul nu ne-ar aduce intr-un anume punct atunci toata calatoria si-ar pierde sensul si-ar fi doar o inutila hoinarire printr-un pustiu plin de miraje? poate ca da, poate ca nu.
poate ca daca n-as fi eu ar fi alta.
sau poate ca nimic nu e intamplator.
poate sunt prea gretoasa scriind cele de mai sus, dar sunt sincera cu mine insami si cu tine. oricine ai fi tu. daca un alt om iti poate umple viata si visele si chiar sa simti asta cu toata fiinta ta, atunci te intrebi cum ai ajuns pana aici fara el. sau poate doar eu ma intreb.
... dezamagesc fiind prea siropoasa, deloc haioasa sau coerenta dar dau mana cu unul din momentele acelea in viata cand ti se pare ca totul face sens. ca toate s-au asezat asa... doar pentru ca asa trebuia sa fie si nimic mai mult. toate s-au intamplat si cele care nu s-au intamplat nu s-au intamplat pentru ca eu sa fiu aici acum scriind asta. unele lucruri te-au sensibilizat, altele te-au tabacit, din altele ai invatat cate ceva, toate ca ingrediente indispensabile unui echilibru, atat de bizar si fragil, inauntrul tau, menit sa faca pe cineva sa te iubeasca, intr-un anume moment si nu altul, atat de mult incat acest fapt in sine sa iti dezvaluie tie cine esti de fapt, cine ai vrut mereu sa fi.
cu o poveste in spate, Mimi leaga ganduri si croseteaza linistita la drumul ei... unu' pe fata-doua pe dos... ca bob-de-orez chiar nu e stilul ei!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu